Crestinismul, partea a IV'a

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Crestinismul, partea a IV'a

Mesaj  dane la data de Lun Iul 05, 2010 4:19 am

Baptism
Ca si crestini protestanti evanghelici, baptistii insista asupra botezului credinciosilor adulti prin cufundarea completa in apa, dupa ce isi marturisesc credinta in Iisus ca Domn si Mantuitor.
In secolul al XVI’lea, problema conducerii congregationale, diferita de structura ierarhica a Biserii Oficiale a Angliei, a dus la separarea unor crestini de biserica de stat; astfel, botezul credinciosilor adulti a devenit semnul de intrare in noua biserica. In 1609, John Smyth a condus niste credinciosi in Olanda pentru a forma Biserica Baptista Generala, in timp ce, in 1616, Henry Jacob impreuna cu un grup de puritani cu convingeri calviniste au format o biserica condusa de John Spilsbury, numita Biserica Baptista Particulara. Dupa cativa ani, mai multi credinciosi din ambele grupuri au plecat in America pentru a scapa de persecutia religioasa din Anglia si restul continentului, formand in cele din urma biserici baptiste si acolo. Uniunea Baptista a Marii Britanii, formata in secolul al XIX’lea de catre Andrew Fuller si William Carey, a unit pana la urma toate aceste biserici.
Un sistem de conducere congregationala da autonomie fiecarei biserici baptiste locale. Totusi, bisericile se asocieaza adesea, formand organizatii precum Conventia Baptista de Sud din SUA, cea mai mare asociatie baptista din lume.
Baptistii considera scriptura drept singura autoritate, spre deosebire de alte biserici care acorda mai multa importanta succesiunii apostolice si traditiei bisericii. Predica este, deci, principalul element al slujbelor baptiste, care este insotita insa si de muzica si rugaciuni. Chiar si impartasania este subordonata predicii si in majoritatea bisericilor baptiste se foloseste must in loc de vin, pentru a respecta invatatura istorica despre moderatie si abstinenta.

Quakerism
Societatea religioasa a prietenilor (cunoscuti sub numele de quakeri) a fost fondata in Anglia in 1652 de catre George Fox si alti disidenti, puritani si separatisti nemultumiti de confesiunile si sectele crestine de atunci.
Quakerii au fost unul dintre grupurile de disidenti nonconformisti, liber-cugetatori, care au aparut in Anglia in secolul al XVII’lea, al caror principal scop erau renasterea spirituala, reinnoirea religiei, moralitatii si comportamentului. Ei credeau in suprematia lui Hristos asupra bisericii, preotiei si cuvantului si erau convinsi ca „slujindu’l pe Dumnezeu” vor ajunge sa cunoasca vointa lui prin comunicare directa.
Quakerii sunt renumiti pentru viata virtuoasa pe care o duc, pentru simplitatea purtarii, a stilului de viata si a modului lor de a se exprima si pentru importanta pe care o acorda pacifismului. Inainte se caracterizau si prin aversiunea fata de muzica si prin refuzul de a’si scoate palaria in semn de respect. In timp de razboi, mai ales al Primului Razboi Mondial, mai multi quakeri au fost intemnitati din cauza ca au refuzat sa satisfaca serviciul militar; miscarea este si acum binecunoscuta pentru activitatile sale pacifiste.

Congregationism
Congregationismul are la origine ideea ca fiecare biserica este libera sa se conduca si sa se administreze singura. Congregationistii il recunosc numai pe Iisus drept conducator si de aceea nu au nevoie de episcopi, preoti si prezbiteri.
Congregationismul este o miscare aparuta in urma Reformei protestante din Marea Britanie, ale carei principii au fost enuntate prima data de Robert Browne in 1582. Bisericile congregationiste sustin autonomia si independenta parohiilor si au fost numite initial „independente”, termen folosit in Tara Galilor. Astfel, pastorii, predicatorii, superiorii si diaconii sunt alesi de enoriasi si nu de o organizatie superioara.
Educatia este un aspect important al congregationismului, membrii acestei miscari fondand mai multe institutii de invatamant, printre care universitatile Havard si Yale din SUA.
Comunitatea Amish
Comunitatea Amish este o secta crestina protestanta extrem de conservatoare, intalnita mai ales in SUA si este cunoscuta pentru stilul de viata auster si pentru evitarea echipamentelor si accesoriilor din lumea moderna.
Amishii sunt o ramura a unui grup religios european, menonitii, termen derivat de la numele primului lor conducator, Menno Simmons. Numele amish vine de la fondatorul acestei comunitati religioase, Jacob Amman.
In secolul al XVIII’lea, multi amishi au emigrat in America pentru a scapa de persecutia religioasa, stabilindu’se mai ales in Pennsylvania.
Amishii sunt cunoscuti pentru pacifismul lor (au refuzat sa lupte in Razboiul pentru Independenta al SUA, in Razboiul Civil si in cele doua razboaie mondiale) pentru pastrarea culturii rurale europene si respingerea accesoriilor vietii moderne in SUA. Amishii ii numesc pe ceilalti americani „englezi”. Ei vorbesc o limba pe care o numesc germana, dar care este de fapt un amestec de germana si dialect elvetian.
Episcopalianism
Derivat de la cuvantul grecesc episcopos (episcop), termenul episcopalianism desemneaza sistemul de conducere a bisericii de catre episcopi.
Termenii episcopalianism si anglicanism sunt sinonimi, atat Biserica Episcopala cat si Biserica Anglicana fiind conduse de episcopi.
Bisericile episcopale din SUA au fost intemeiate in 1784 prin hitoronirea episcopului Samuel Seabury de un episcop al Bisericii Episcopale Scotiene din Aberdeen. Hirotonirea sa fusese refuzata de Biserica Angliei, caci episcopilor englezi li se interzicea prin lege sa hirotoniseasca pe oricine refuza sa depuna juramant de loialitate fata de Coroana Britanica. Episcopalianismul a prosperat in SUA, unde in prezent numara 2,3 milioane de membri.

dane

Numarul mesajelor : 203
Data de inscriere : 18/04/2009

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum