Subiect liber

Adierea rece l’a facut sa’si descida ochii, curios s’a uitat in jur dar era singur. Nu ii era prea clar ce se intampla cu el dar era dispus sa aiba rabdare. Dupa intunericul cu care era obisnuit o lumina puternica i’a luminat incaperea, apoi o pala de vant racoroasa urmata de o caldura placuta. Nu a durat mult, si iar s’a facut intuneric. Intuneric si cald. Apoi iar a venit lumina, de data asta si mai calduroasa. Dupa ceva timp se obisnuise si cu lumina, si cu intunericul dar bineinteles prefera lumina. Era la fel de calduroasa dar mai placuta mai ales ca in timpul acela simtea niste vibratii stranii in jurul lui urmate uneori de niste sunete. Zi de zi, simtea vibratiile tot mai puternic si intelegea tot mai clar ce vorbesc cei din jurul lui. Descoperise unele jocuri si cantece care il incantau de’a dreptul. Fara sa bage de seama, timpul a trecut si a ajuns sa’si dea seama ca nu mai incape in casuta lui. Putin speriat, a spart cu cioculetul invelisul alb si a scos mai intai capul, aripile si apoi restul corpului.
A recunoscut raza de caldura soarelui si aripa protectoare a mamei. Era liber sa zboare.