Picatura de intelepciune

Odata un necredincios i'a spus fericitului Augustin:
- Poruncile Evangheliei sunt o povara care limiteaza libertatea omeneasca.
Atunci fericitul i'a raspuns:
- Si aripile randunicii sunt un adaos de greutate la trupul ei, insa tocmai datorita acestei greutati, trupul randunicii se face usor si strabate vazduhul.

Doi vecini aveau o oarecare neintelegere legata de hotarul dintre ogoarele lor. Fiecare isi revendica dreptul sau. In cele din urma l'au rugat pe cel mai batran din sat sa le faca dreptate. Atunci acela s'a aplecat cu urechea la pamant si l'a intrebat al cui este ogorul pentru care cei doi se cearta. Cand cei doi l'au intrebat pe batran ce i'a raspuns Pamantul, acela le'a raspuns:
- Pamantul mi'a spus ca nu este al nimanui, ci noi suntem ai lui.
Atunci, cei doi au multumit batranului si s'au impacat.

Omul slab este acela care nu'si poate ascunde tainele sale.
Tare este cel care isi stapaneste mania.
Rabdator este cel care isi poate ascunde nefericirea sa.
Lacomul de averi nu se bucura niciodata de cele pe care le are, ci se mahneste pentru cele care ii lipsesc.
Bogat este acela care se multumeste cu cele absolut necesare.

Cel mai important prieten: Dumnezeu
Cei mai buni insotitori: parintii
Cea mai buna casa: casa ta
Cea mai mare fericire: constiinta impacata.

Sa nu iubesti pe dumnezeul pe care L'ai creat tu, ci pe Dumnezeul Care te'a creat pe tine.

Pricinile tuturor relelor sunt pacatele.Din pricina pacatelor vin intristarile; din pricina pacatelor, tulburarile; din pricina pacatelor, razboaiele; din pricina pacatelor bolile si toate patimile greu de vindecat care ne necinstesc.

Sfantul Evdilos (sec VIII) spunea:
- Incerc sa nu ma gandesc deloc la nici o fapta buna pe care am facut'o in viata mea.
Iar cand l'am intrebat de ce, acela mi'a raspuns:
- Se gandeste diavolul cu mahnire zi si noapte la ele. De aceea nu este nici o nevoie sa ne gandim amandoi la ele.

Omul este un amestec intre ticalosie si maretie, intre sfintenie si demonizare. Este in acelasi timp mai tare decat otelul si mai slab decat sticla. Depinde de harul lui Dumnezeu sa depaseasca pe al doilea si sa dobandeasca pe primul. Sa ia de la sticla transparenta si de la otel rezistenta.

Fie de primesti, fie de nu primesti, ai primit totusi prin a nu primi.
Fie de reusesti, fie de nu reusesti, ai reusit totusi prin a nu reusi.

Niciodata sa nu sovai sa intinzi mana ta. Si niciodata sa nu sovai a prinde mana intinsa.

Fericit este cel care si'a cunoscut puterile sale, lucru care este temelia fiecarei virtuti.

Vulturul este omorat cu sageti facute din penele lui.
Iar sufletul tau, satana il omoara cu slabiciunile pe care le scoate dinlauntrul tau, precum si cu calitatile si virtutile pe care le lasi sa devina neputinte si patimi.

Unii crestini au un mod de gandire atat de ceresc, incat ajung sa nu mai fie folositori pe pamant.

Fricosul se sperie inaintea primejdiei, lasul in timpul ei si curajosul dupa ea.

Cu cat esti mai intelept, cu atat iti dai mai bine seama ca pe lume exista multi oameni deosebiti. Oamenii de duzina nu observa nici o deosebire intre semenii lor.

Cel care cultiva o actiune, culege un obicei; cel care cultiva un obicei, culege un caracter; iar cel care cultiva un caracter, culege un destin.

Nu se poate salva natiunea fara ajutorul natiunii.

Analfabetul viitorului nu va fi cel care nu stie sa citeasca, ci acela care nu va sti sa inteleaga.

Este demn de retinut ca fiecare celula a corpului creste sau sufera, primeste un impuls de viata sau de moarte, de la fiecare gand ce ne trece prin minte, caci avem tendinta sa ne formam exact in imaginea pe care o gandim cel mai mult.

Daca vrei sa nu pui in primejdie mantuirea sufletului tau, sa eviti in tot chipul a judeca pe altii. Prin faptul de a nu judeca pe nimeni si a ramane tacut iti pastrezi pacea. Atunci cand omul se afla intr'o asemenea stare, primeste descoperiri dumnezeiesti.

A'i cunoaste pe ceilalti inseamna intelepciune. A te cunoaste pe tine insuti inseamna intelepciune superioara.

Trăia odată un credincios vestit pentru viaţa lui austeră. Într-o zi aflându-se în faţa altarului l-a chemat pe Dumnezeu zicându-i:

- Doamne, aş fi în stare să fac orice, absolut orice, din dragoste pentru tine. Supune-mă, la orice încercare şi vei vedea că spun adevărul.
- Ia un vas, i-a spus un glas îngeresc, umple-l ras cu ulei, pune-l pe cap, străbate piaţa şi apoi oraşul, stradă cu stradă şi întoarce-te, dar bagă de seamă, să nu iroseşti nici un strop de ulei.
Omul a umplut vasul, l-a aşezat pe cap şi a pornit cu braţele întinse în echilibru, rostind la tot pasul: „nici un strop să nu se irosească!". Era zi de târg şi bărbatul a străbătut întreg oraşul, stradă cu stradă, fără să piardă nici un strop de ulei. Mulţumit s-a întors şi a aşezat vasul la biserică.

A luat icoanele drept martore a izbânzi sale, dar tăcere. Şi în zilele următoare icoanele au rămas mute. Cuprins de disperare omul, cu capul pe genunchi plângea amar şi repeta printre suspine: „şi totuşi nici un strop nu s-a irosit".

Atunci s-a auzit un glas iarăşi:

–La ce-mi trebuie mie uleiul tău? Ce fac eu, Dumnezeu, cu un vas cu ulei? De câte ori, în timp ce purtai vasul pe cap, de câte ori, te-ai gândit la mine?

... Aşa era, se gândise numai la ulei ...

Un pustnic sfatuia: "Ia aminte sa nu'L pierzi pe Dumnezeu printre oamenii care Il apara".

A studia şi a nu gândi este o risipă. A gândi şi a nu studia este periculos.

Daca vrei sa nu pui in primejdie mantuirea sufletului tau, sa eviti in tot chipul a judeca pe altii. Prin faptul de a nu judeca pe nimeni si a ramane tacut iti pastrezi pacea. Atunci cand omul se afla intr'o astfel de stare, primeste descoperiri dumnezeiesti.