Cantarea diminetii
Cantarea diminetii Din buzi nevinovate Cui altui se cuvine, Puternice Parinte,
Decat tie a da?
Tu esti stapan a toate, Tu esti preabunul tata; A ta putere sfanta Faptura tine-ntreaga,
Ne tine si pe noi.
În inima,-n tot omul Tu ai sadit dreptatea, Unirea si fratia, Tu constiinta scumpa,
Tu bun ce-avem ne-ai dat.
P-aceste saduri sfinte Racoritoare ploaie De adevar sa pice, Sa creasca, sa dea rodul,
Sa fim preafericiti.
Îndreptatorul lumii, Tu ai slavit noroade, Le-ai dat tu legi preasfinte Ce tin aceste saduri;
Slaveste si pe noi!
S-aceste legi prea drepte Orice norod le calca, Sau care nu le stie, Cade, ruini ramane,
Se face nestiut.
Din slava stramoseasca De am cazut, ne nalta; De am uitat unirea Ce-i întarea în toate,
Acum ne fa uniti.
Sa stim c-avem dreptate, Sa stim ce, cine suntem, S-asa sa nu se uite O natie slavita
Ce-am fost si ce-am fi noi.
Cu totii, dara, tie Cantam cantare noua; În flacara unirii Întindem maini la tine,
Rugam sa ne-nsotesti.
Ne lumineaza mintea Sa te cunoastem, bune, Sa stim ca ne esti tata, Sa te cantam mai bine, | |